STATUTUL ASOCIAŢIEI INTERNAŢIONALE „PACIFISM FĂRĂ FRONTIERE”

Aprobat Înregistrat la Conferinţa de Constituire la Ministerul Justiţiei din 28.01.2012 al Republicii Moldova (Chişinâu 2013)

Statutul Asociaţiei Internaţionale  „Pacifism fără Frontiere”
1. Dispoziţii generale
1. Asociaţia Internaţională „Pacifism fără Frontiere” este o formaţiune benevolă, nonguvernamentală(ONG), necomercială şi de sine stătătoare, constituită în rezultatul unei libere manifestări de voinţă a cetăţenilor, asociaţi în baza unei comunităţi de interese, convingeri, cu scopul realizării drepturilor şi libertăţilor civile, dezvoltării activismului obştesc, independenţei cetăţenilor, extinderii raporturilor internaţionale, consolidării păcii şi prieteniei între popoare; prezintă o organizaţie socio-utilă, neavînd ca scop obţinerea reciprocă de avantaje; prezintă şi a fost creată exclusiv pentru apărarea drepturilor omului şi menţinerii păcii pe pămînt, conducîndu-se în activitatea sa de Declaraţia Universală a drepturilor omului, Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, alte acte internaţionale de drept, Constituţia RM, precum şi de legislaţia în vigoare a RM şi prezentul Statut.
2. Asociaţia Internaţională „Pacifism fără Frontiere” (în continuare Asociaţia) colaboreză cu alte organizaţii neguvernamentale, Organizaţia Naţiunilor Unite (O.N.U.) şi organizaţiile interguvernamentale regionale în privinţa consolidării păcii şi protecţiei drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
3. Asociaţia, după înregistrarea prezentului Statut în organele competente ale RM, devine persoană juridică cu forma drept-organizatorică, Asociaţie Obştească, deţinînd ştampilă personală cu denumirea şi emblema organizaţiei, cod bancar şi sediu, utilat cu mijloace de comunicare.
4. Asociaţia îşi desfăşoară activitatea sa pe teritoriul RM, precum şi după hotarele ei, cu drept de a crea reprezentanţe, secţii şi filiale.
5. Adresa juridică a sediului Asociaţiei este: MD-2002, mun. Chişinău, str. Podul de Flori 10A tel/fax (+373- 22) 50-72-27 ( +373 -22) 50-20-76 ( +373-22) 24-60-03.
2. Scopurile şi sarcinile activităţii Asociaţiei
1. Asociaţia permanent:
1.1 luptă pentru soluţionarea diferitor litigii în mod paşnic, respectînd incontestabil drepturile şi libertăţile omului, negînd în mod civilizat orice act de violenţă în raport cu un grup de persoane sau a fiecărui individuum în parte;
1.2 acuză terorismul şi discriminarea în orice aparentă a sa ;
1.3 propagă şi răspîndeşte modul de cunoaştere şi de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
1.4 elaborează şi participă în vederea obţinerii granturilor în diverse organizaţii regionale, republicane şi internaţionale;
1.5 deleghează şi participă prin reprezentanţii săi la expertizele obşteşti în privinţa respectării şi onorării drepturilor şi libertăţilor fundamentale atît în RM cît şi după hotarele ei;
1.6 prin colaborare cu organele abilitate de stat ale RM şi internaţionale tinde să asigure controlul asupra sferii asigurării securităţii şi protecţiei ordinii de drept şi pentru apărarea acestor drepturi; luptă pentru interzicerea producerii, răspîndirii şi vînzării oricărui tip de arme de război, substanţe explozive, chimice şi microbiologice, contra exportului şi importului tehnologiilor militare, pentru conversiunea deplină a intreprinderilor producţiei de apărare;
1.7 reprezintă interesele membrilor organizaţiei în organele de Stat şi persoane juridice, apără cetăţenii, care conform propriilor convingeri pacifiste-antimilitariste, nu doresc să efectuieze serviciul militar în Forţele Armate; contribuie la realizarea drepturilor cetăţenilor la înlocuirea serviciului militar în termen pe un serviciu benevol social util civil (alternativ);
1.8 luptă pentru respectarea incontestabilă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean în baza principiilor justeţei şi echităţii sociale, bazîndu-se pe Declaraţia Universală cu privire la drepturile omului, Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, precum şi alte acte internaţionale de drept;
1.9 contribuie pentru ratificarea de către Parlamentul RM a pactelor şi actelor internaţionale de importanţă majoră;
1.10 condiţionează dezvoltarea înţelegerii reciproce între naţiunile şi popoarele care locuiesc atît pe teritoriul RM cît şi după hotarele ei;
1.11 propagă spiritul paşnic şi alianţa civică în baza principiilor demilitarizării şi democraţiei reale a societăţii şi neutralităţii Republicii Moldova.
3. Formele de activitate ale Asociaţiei
1. Pentru realizarea scopurilor sale Asociaţia:
1.1 organizează mitinguri, demonstraţii, pichetări, lecţii şi convorbiri pe teme pacifiste, de drept şi etico-umanitare-morale; în situaţii excepţionale – pichetează în mod paşnic Organe de Stat, Ministere, Departamente, Centre teritoriale militare şi secţile raionale, alte organizaţii şi obiecte militariste,Centrul serviciului civil(alternativ)şi reprezentanţele lor raionale(teritoriale), înaintînd cerinţe umane şi civilizate, apelări şi declaraţii în conformitate cu legislaţia în vigoare a RM şi normelor Internaţionale;
1.2 organizează activitatea de editor; editează şi răspîndeşte literatură, placarde şi alt material cu caracter propagandist pacifist –antimilitarist şi de drept; publică pe paginile mijloacelor de informare în masă, a site-urilor WEB, condiţionînd menţinerea păcii civice, integrităţii teritoriale şi demilitarizării reale a RM, precum şi a altor state neutre, în baza stării de neutralitate internaţională, pentru crearea unor state democratice de drept veritabile; la fel tinde către dezarmarea reală a întregii societăţi mondiale;
1.3 deleghează reprezentanţii săi şi participă la diverse expertize, precum şi în raport cu drepturile şi libertăţile lezate ale unui individ sau al unui grup de persoane;
1.4 elaborează şi susţine proiecte pentru participarea la diferite granturi la nivel republican şi internaţional cu scopul răspîndirii cunoaşterii drepturilor şi libertăţilor fundamentale internaţionale precum şi transpunerii lor în viaţă:
1.5 informează membrii Asociaţiei cît şi alţi cetăţeni, prin intermediul mijloacelor mass- media, despre modul şi rezultatul activităţii sale.
4. Apartenenţa la Asociaţie, drepturile şi libertăţile membrilor Asociaţiei
1.Candidaţi în membri ai Asociaţiei pot deveni cetăţenii RM, apatrizii, un grup de persoane de la vîrsta de 16 ani.
2.Membri ai Asociaţiei pot fi: cetăţenii RM, apatrizii, un grup de persoane de la vîrsta de 18 ani sau persoanele juridice care acceptă prezentul Statut şi contribuie prin convingerile sale la realizarea scopurilor şi sarcinilor Asociaţiei. Aderarea în rîndurile membrilor Asociaţiei se efectuează în baza unei cereri scrise pe numele Preşedintelui Asociaţiei cu eliberarea ulterioară a legitimaţiei corespunzătoare, contractului de colaborare, asociere – cu persoane juridice.
3.Membrii Asociaţiei beneficiază de următoarele drepturi:
• confidenţialităţii calităţii de membru al Asociaţiei;
• de a înainta şi susţine propunerile personale;
• de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale Asociaţiei;
• de a organiza acţiuni care nu contravin prevederilor Statutului;
• de a efectua depuneri şi donaţii benevole în folosul Asociaţiei;
• de a fi membru al altor organizaţii obşteşti, politice, social-politice, culturale sau religioase, care nu sînt divergente convingerilor pacifiste;
• de a ieşi liber din rîndurile Asociaţiei.
4. Membrul Asociaţiei este obligat:
a) să respecte cerinţele prezentului Statut;
b) să participe activ la activitatea Asociaţiei şi să susţină interesele ei;
c) de a da dovadă de iniţiativă în scopul îmbunătăţirii în continuare a activităţii Asociaţiei;
d) de a avea o atitudine grijulie faţă de patrimoniul Asociaţiei, raţional şi intemeiat consumînd mijloacele ei.
e) de a depune la timp cotizaţiile de membru (5% din salariu), în caz daca nu lucrează cotizaţiile de membru vor fi depuse în marime de 5% din salariul minimal pe Republică.
5. Cotizaţiile de membru:
-cotizaţia de aderare constituie un salariu minimal;
-cotizaţiile de membru – în mărime de 5% din salariu ( lunar).
Cotizaţiile se depun pînă în momentul excluderii ( în baza cererii de excludere benevolă).
6. În caz de încălcare repetată a prezentului Statut:
– membrul Asociaţiei poate fi exclus din rîndurile Asociaţiei la hotărîrea Conducerii Asociaţiei;
-restabilirea calităţii de membu al Asociaţiei se efectuează în baza recomandării a cel puţin doi membri ai Asociaţiei.
6. Structura şi organele de conducere ale Asociaţiei
1. Conferinţa – este organul suprem al Asociaţiei. Conferinţa se convoacă o dată în 5 ani. Şedinţa Conferinţei se consideră legală, dacă la ea sînt prezenţi mai mult de 50% din delegaţii teritoriali. Hotărîrile Conferinţei sînt valabile, dacă pentru ele au votat mai mult de jumătate din cei prezenţi. Delegaţii la Conferinţă se aleg la Adunările Teritoriale.
Funcţiile Conferinţei:
a) alege Preşedintele Asociaţiei;
b) alege Organul de Conducere- Consiliul de Coordonare al Asociaţiei;
c) alege Comisia de Cenzori ai Asociaţiei;
d) ascultă şi recepţionează dările de seamă ale Preşedintelui Asociaţiei;
e) recepţionează şi aprobă dările de seamă ale Consiliului de Coordonare;
f) aprobă Statutul şi modificările în el;
g) examinează diverse aspecte ale activităţii Asociaţiei.
Preşedintele este şeful Asociaţiei, care reprezintă Asociaţia în toate Organele Republicane de Stat şi Internaţionale. Este ales prin majoritatea voturilor delegaţilor teritoriali prezenţi la Conferinţa Asociaţiei.
Preşedintele efectuează conducerea Asociaţiei şi deţine funcţii administrativ – gestionare, avînd dreptul de a numi şi a elibera din funcţie, conducîndu-se de codul Legilor despre muncă, de a încheia diverse contracte în numele Asociaţiei.
Examinează şi aprobă cererile parvenite la adresa lui.Posedă dreptul de prima semnătură.
Realizează în măsura necesităţilor audienţe pe întrebări personale. Numeşte (eliberează din funcţie) adjuncţii, ajutorii şi conducătorii reprezentanţelor(secţiilor, filialelor) care activează de regulă-voluntar.
3 Consiliul Coordonator al Asociaţiei reprezintă un Organ de Conducere al Asociaţiei, care este constituit din 7 membri aleşi la Conferinţă. Şedinţele Consiliului de Coordonare al Asociaţiei se convoacă în măsura necesităţilor, însă nu mai rar de o dată în şase luni. Şedinţele sunt conduse de Preşedintele Asociaţiei şi se consideră legitime la prezenţa a mai mult de jumătate din membrii Consiliului Coordonator al Asociaţiei. Hotărîrile Consiliului Coordonator se adoptă prin majoritatea simplă de voturi ale membrilor prezenţi ai Consiliului Coordonator. În caz de paritate de voturi, votul Preşedintelui este hotărîtor şi hotărîrea se consideră definitivă.
Funcţiile Consiliului Coordonator al Asociaţiei:
a) pregăteşte modificările şi completările în Statut, modifică emblema şi simbolica Asociaţiei şi le prezintă Conferinţei pentru aprobare;
b) conduce şi execută hotărîrile Conferinţei în perioada dintre Conferinţe în ce priveşte toată activitatea Asociaţiei (are dreptul la vînzarea, achiziţionarea patrimoniului mobil şi imobil al Asociaţiei), prezintă dări de seamă la Conferinţa Asociaţiei; în caz de necesitate – la solicitarea Comisiei de Cenzori ai Asociaţiei;
c) convoacă Conferinţa extraordinară – la solicitarea Preşedintelui Asociaţiei, majorităţii membrilor Consiliului Coordonator al Asociaţiei, precum şi la solicitarea Comisiei de Cenzori ai Asociaţiei;
d) Coordonează şi aprobă normele alegerii delegaţiilor la Conferinţă, la Adunările Teritoriale.
crează (lichidează) Reprezentanţiile Teritoriale, coordonează activitatea lor;
e) reprezintă Asociaţia în Organizaţiile de Stat, nonguvernamentale, republicane şi internaţionale, locale;
f) apără interesele membrilor Asociaţiei legate de activitate în Organele puterii de Stat în baza drepturilor şi iniţiativei legislative atît în RM , cît şi peste hotarele ei;
g) informează organizaţiile teritoriale despre activitatea sa.
4. În baza principiului teritorial se creează reprezentanţe( secţii, filiale;)
5. Organizaţiile primare ale Asociaţiei îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul Statut; organizează executarea hotărîrilor ale Consiliului Coordonator.
Organul suprem al organizaţiilor primare ale Asociaţiei- Consiliul Coordonator. Preşedintele Asociaţiei numeşte în funcţii conducătorii reprezentanţelor teritoriale.
Organizaţia primară a Asociaţiei:
a) organizează activitatea în conformitate cu Statutul;
b) conduce activitatea membrilor, duce evidenţa lor, organizează instruirea activiştilor;
c) reprezintă Asociaţia în relaţiile cu organizaţiile şi intreprinderile de stat şi obşteşti în teritoriu;
d) propagă cu ajutorul activiştilor necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor omului, cît şi respectarea tradiţiilor minorităţilor naţionale care locuiesc în RM şi după hotarele ei;
e) lucrează consolidar cu membrii Asociaţiei, percepe cotizaţii de aderare, de membru şi donaţii benevole;
f) prezintă dări de seamă organizaţiei supreme – Consiliului de Coordonare şi Contabilităţii Asociaţiei. Transferă 60% din suma cotizaţiilor de membru şi a donaţiilor benevole la contul de decontare sau la Contabilitatea Asociaţiei, iar 40% le utilizează pentru satisfacerea necesităţilor Asociaţiei în Teritoriu; Comisia de cenzori este un organ de control-revizie, constituit din 5 membri, care se aleg la Conferinţă. Comisia de cenzori efectuează controlul permanent în conformitate cu activitatea financiar- economică a Asociaţiei (cu dreptul de a revizui toate structurile Asociaţiei). Se subordonează Conferinţei Asociaţiei.
7. Mijloacele financiare ale Asociaţiei
Mijloacele financiare ale Asociaţiei constau din:
– cotizaţii de aderare şi de membru;
– donaţii benevole ale persoanelor fizice şi juridice;
– veniturile obţinute din sponsorizare şi din utilizarea emblemei simbolice ale Asociaţiei (exceptînd reclama ideologiilor politice) şi activităţii economice de producţie.
Dreptul gestiunii mijloacelor băneşti şi averii materiale îl deţine Preşedintele şi Consiliul Coordonator al Asociaţiei. Dreptul de control cu privire la utilizarea mijloacelor băneşti aparţine Comisiei de cenzori.
8. Condiţiile şi ordinea de reorganizare-lichidare a activităţii Asociaţiei
1. Reorganizarea Asociaţiei se efectuează la hotărîrea Conferinţei prin majoritatea de voturi. Activitatea Asociaţiei încetează, dacă aceasta contravine Constituţiei, legilor în vigoare ale RM, actelor internaţionale cu privire la drepturile şi libertăţile omului.
2. Asociaţia se lichidează la hotărîrea Conferinţei, prin simpla majoritate de voturi sau la decizia instanţei de judecată.
3. După lichidarea Asociaţiei, averea rămasă se foloseşte de către comisia de lichidare, aleasă de Conferinţă, conform legislaţiei în vigoare.

Agenda pacifistului – membru al „Pacifism fără Frontiere”

Pacifismul este o concepţie despre viaţă. Pacifismul (din latină „pacificus”- pacificator) a apărut în Europa după războaiele napolioniene ca o mişcare antimilitară, care acuză caracterul amoral al războiului,este contra oricărui fel de violenţă, pentru soluţionarea diferitelor conflicte doar pe cale paşnică; luptă pentru interzicerea producerii, răspîndirii şi utilizării armamentului şi a substanţelor explozive. Ideile pacifismului sînt răspîndite în Anglia, Germania, Spania, Suedia şi alte state democratice. În Romînia activează filiala Organizaţiei Internaţionale Pacificatoare „Handicap Internaţional”. Una din recentele ei acţiuni a fost manifestarea pentru unificarea puterilor mondiale în scopul înterzicerii producerii şi utilizării minelor antiinfanterie. Ideile pacifiste în Moldova au început a se forma în anul 1991. Asociaţia Pacifistă de Drept „Pacifism fără Frontiere” este o formaţiune benevolă, neguvernamentală, auto-gestionată, creată în rezultatul manifestării de voinţă liberă a cetăţenilor aliaţi în baza comunităţii de interese, pentru realizarea în comun a drepturilor civile, dezvoltării relaţiilor internaţionale, consolidării păcii şi prieteniei între popoare. Asociaţia este creată în exclusivitate pentru apărarea drepturilor omului şi consolidării păcii pe pămînt. Scopurile de bază ale Asociaţiei sunt: lupta pentru soluţionarea conflictelor pe cale paşnică, lupta pentru interzicerea producerii şi răspîndirii armamentului, împotriva exportului şi importului tehnologiilor militare, asigurarea controlului asupra relaţiilor internaţionale în domeniul militar, în sfera asigurării securităţii şi ordinii pentru apărarea drepturilor libertăţilor omului. Reieşind din aceste scopuri, precum şi pentru realizarea în comun a drepturilor şi libertăţilor omului în Asociaţie aderă cetăţenii care au convingeri pacifiste.

Baza aderării în Asociaţie o constituie coinciderea principiilor voastre de viaţă şi convingerilor personale cu scopurile şi sarcinile Asociaţiei. Folosirea Asociaţiei în scopuri meschine se pedepseşte de lege. Membri ai Asociaţiei pot deveni persoanele ce au împlinit vîrsta de 18 ani şi în baza Statutului contribuie prin convingerile sale la realizarea scopurilor şi sarcinilor Asociaţiei. Aderarea la organizaţie se efectuează în baza cererii depuse către Preşedintele Asociaţiei cu eliberarea ulterioară a legitimaţiei corespunzătoare.
În momentul depunerii cererii persoana îşi asumă responsabilitatea de a fi membru activ al Asociaţiei, adică de a răspîndi ideile pacifismului la locul de trai, între prieteni, cunoscuţi (de a aduce în organizaţie 5 membri). Legitimaţia se eliberează reieşind din convingerile pacifiste ale cetăţeanului. Legitimaţia nu se vinde.
Asociaţia există şi activează în baza cotizaţiilor de aderare, de membru şi ale donaţiilor benevole care poartă un caracter de recomandare: se depun şi nu se plătesc.

Membrii Asociaţiei refuză să satisfacă serviciul militar din următoarele motive:
– deoarece armata ca şi arma reprezintă un mijloc de violenţă şi omor, iar pacifiştii refuză să folosească aceste mijloace;
– deoarece, depunînd jurămîntul militar , omul trebuie să execute orice ordin al comandantului, refuzînd propriile sale convingeri.

Noi considerăm că, armata, ca atribut al statalităţii într-un stat democratic , trebuie să fie redusă la un pluton pentru întîlnirea delegaţiilor oficiale. Recrutarea în Forţele Armate trebuie să fie benevolă şi în bază de contract. Dumneavoastră trebuie să excludeţi aplicarea forţei fizice, să soluţionaţi conflictele pe cale paşnică, să „ucideţi”adversarul moral.

O participare activă a membrilor Asociaţiei în activitatea ei va oferi posibilitatea de a realiza eficace scopurile şi sarcinile propuse şi va contribui la cunoaşterea de către cetăţeni a drepturilor şi libertăţilor lor civile, dar şi va ajuta la menţinerea păcii pe globul pămîntesc şi a dezrădăcinării violenţei.
Doritorilor de a satisface serviciul de alternativă
Fiecare om are dreptul de a alege, drept garantat de normele juridice internaţionale, de legislaţia RM. Voi, şi numai voi , alegeţi: să satisfaceţi serviciul militar sau cel de alternativă. Dacă după convingeri sunteţi pacifist, trebuie să menţineţi această poziţie pînă la sfîrşit şi noi o să vă ajutăm. Nimeni nu poate să vă impună la ceea ce nu doriţi. Nimeni nu are dreptul de a atenta la libertatea alegerii dumneavoastră. Noi existăm ca să nu fie încălcate drepturile şi interesele voastre, însă dacă au fost încălcate să le putem restabili. Noi apărăm drepturile constituţionale ale membrilor noştri şi , în caz de refuz de la serviciul de alternativă, reprezentanţii noştri vă ajută la scrierea plîngerilor către instanţele superioare.
În baza Constituţiei RM cap. 1, art, 4 „Drepturi şi libertăţi”, Convenţiei Europene pentru apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor fundamentale art. 9, 10, 11, Declaraţiei Universale ale Drepturilor Omului art. 2, 18, 19, 20, Legilor RM „Cu privire la obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor RM” cap.4 art.15 şi „Cu privire la serviciul de alternativă” art.3, în Moldova a devenit posibilă realizarea dreptului de a refuza serviciul militar şi satisfacerea serviciului de alternativă în scopul asigurării posibilităţii serviciului util societăţii concordat ca dreptul cetăţenilor la libertatea opiniei, conştiinţei şi convingerilor. Cetăţenilor RM care au convingeri pacifiste li se acordă dreptul de a refuza serviciul militar cu satisfacerea obligatorie a serviciului de alternativă.
Serviciul de alternativă este un serviciu civil, social- util, satisfacut de către cetăţenii, care refuză satisfacerea serviciului militar în legătură cu convingerile sale pacifiste sau religioase. Pentru satisfacerea serviciului de alernativă este necesar de a avea loc de muncă şi de a transfera 25% din fiecare salariu lunar în bugetul de stat timp de 12 luni.
Termenul satisfacerii serviciului de alternativă. Serviciul de alternativă prevede efectuarea de către cetăţeni a lucrului social util, atragerea acestora la lucrările de lichidare a catastrofelor, calamităţilor naturale şi a altor situaţii excepţionale. Cetăţeanul care doreşte să fie scutit de la serviciul militar şi încorporat în serviciul de alternativă, trebuie să depună o cerere motivată împuternicitului municipiului pe serviciul de alternativă în termenii stabiliţi de lege (primăvara – martie, aprilie; toamna-septembrie, octombie). La cerere se anexează documentele ce confirmă calitatea de membru al cetăţeanului în organizaţia pacifistă, paşaportul sau adeverinţa de naştere, adeverinţade recrutare, certificatul despre componenţa familiei, caracteristica, certificatul de la locul de muncă, 2 foto 3×4. Cererile depuse la serviciul de alternativă se examinează la comisiile de recrutare (pe lîngă Centrul mMilitar) în prezenţa cetăţeanului care a depus cererea. Comisia de recrutare municipală poate primi una din următoarele hotărîri:
– încorporarea în serviciul de alternativă;
– acordarea amînării de la încorporare în serviciul de alternativă;
– recunoaşterea cetăţeanului inapt pentru satisfacerea serviciului de alternativă (din motivul stării sănătăţii);
– respingerea cererii cetăţeanului.
Regulile, ce trebuie respectate
1. După depunerea cererii la serviciul de alternativă împuternicitului municipal (raional) veţi primi o îndreptare cu indicarea datelor a 2 comisii: midicală şi de recrutare. Sunteţi obligat să vă prezentaţi la centrul militar conform datelor indicate (pe data şi adresa respectivă). În cazul neprezentării nemotivate pierdeţi dreptul la serviciul de alternativă şi veţi fi încorporat în Forţele Armate (CP RM cap. 2, art 77).
2. La comisia medicală treceţi toţi medicii: întrebaţi preşedintele comisiei medicale, dacă aţi trecut toată comisia şi aţi dat toate analizele. Rezultatele tuturor analizelor (talonaşele) de la comisia medicală le păstraţi şi le prezentaţi la comisia de încorporare.
3. Fiţi prudenţi la comisia medicală la Centrul Militar! Riscaţi să semnaţi citaţia la armată, dacă nu citiţi textul documentului ce vi se propune pentru semnare. În caz că colaboratorii Centrului Militar insistă să semnaţi citaţia, puteţi să scrieţi: „Nu sunt de acord cu Forţele Armate, pacifstul…” şi apoi semnaţi. Doar avînd legitimaţia de pacifist aveţi dreptul să procedaţi astfel.
4. La comisia de încorporare comportaţi-vă corect, cu stimă faţă de membrii comisiei. La întrebări răspundeţi liniştit, nu întraţi în conflict cu nimeni. Dacă nu doriţi sau nu cunoaşteţi răspunsul la întrebarea adresată, aveţi dreptul să nu răspundeţi. E mai bine să tăceţi, decît să răspundeţi incorect.
5. În caz de satisfacere sau nesatisfacere a cererii dumneavoastră aşteptaţi finişarea comisiei: dacă cererea e respinsă, trebuie să scrieţi o plîngere la Comisia Republicană de recrutare, dacă e satisfacută, trebuie să semnaţi contractul la serviciul de alternativă.
6. La finisarea serviciului de alternativă se eliberează livretul serviciului de alternativă, care are putere juridică atît în RM, cît şi peste hotarele ei. În ţările straine, avînd legitimaţie de pacifist, veţi dispune de multe avantaje, inclusiv şi la angajarea în cîmpul muncii.
7. Unica restricţie – dumneavoastră, ca pacifist, nu puteţi lucra în organele de securitate, poliţie, serviciu de pază, etc., adică în locurile de muncă, care prevăd folosirea armelor.

Întrebări propuse la comisia de repartizare la serviciul de alternativă
1. Data înregistrării Asociaţiei Internaţionale Pacifiste de Drept „Pacifism fără Frontiere”- 25 mai 2002. Preşedintele organizaţiei: Anatolii Guţu
2. Cine este pacifistul? – Pacifistul este persoana, care prin convingerile sale se manifestă contra violenţei, războaielor, pentru pace şi echitate. Pacifismul este o filosofie, o concepţie de viaţă, ce exprimă idei pacifiste – pentru pace şi neutilizarea armelor, a substanţelor explozive, a violenţei, agresiunii, pentru soluţionarea tuturor conflictelor doar pe cale paşnică, prin intermediul convorbirilor,ale compromisurilor.
3. De ce ai hotărît să satisfaci serviciul de alternativă? – Deoarece sunt împotriva violenţei, iar arma reprezintă un element de violenţă, orice ordin deja este o constrîngere. Pacifistul nu poate satisface serviciul militar nici în calitate de bucătar, nici de lucrător medical, de operator, şofer. În orice caz , va fi obligat să depună jurămîntul militar, adică să îndeplinească toate ordinele superiorului, inclusiv şi omorul duşmanului,
4. În RM există legea ce permite purtarea armelor, părerea voastră? – Fiecare om are dreptul la libertatea opiniei conştiinţei şi alegerii. Eu cred că nu putem să acuzăm oamenii ce poartă arma. Însă dacă unul din ei ar fi prietenul meu, m-aş strădui să-i schimb părerea: doar arma nu e jucărie.
5. În caz de conflict militar pe teritoriul ţării noastre, voi ca pacifişti, ce veţi face? – În timpul războiului pacifiştii pot îndeplini orice lucru, care exclude folosirea armelor – bucătar, lucrător medical, şofer, ce transportă bolnavi, produsele alimentare, medicamente. (În folosul vostru la comisie e să treceţi sub tăcere faptul că aveţi permis de conducere sau paşaport internaţional)
6. Vă plac filmele de acţiune? – Nu. Cum poate să placă propaganda agresiunii, violenţei, presiunii fizice? Eu cred că pentru soluţionarea conflictelor nu e necesar de aplicat forţă fizică, ci e nevoie de mai mult efort mintal.
7. Vă plimbaţi seara cu o domnişoară. Nişte tipi vă creează probleme. Cum veţi proceda? – În cazul unui conflict serios, cînd viaţa voastră sau a apropiaţilor este în pericol, aveţi dreptul de a primi măsuri pentru asigurarea securităţii – legitima apărare.
8. Cu cît aţi cumpărat legitimaţia de pacifist? – Legitimaţia nu se cumpără, ci se eliberează gratuit tuturor membrilor Asociaţiei în baza convingerilor lor pacifiste. Iar cotizaţiile nu se plătesc, ci se depun.
9. Cu ce scop aţi întrat în rîndurile Asociaţiei? – Scopul aderării este participarea la lucrul organizaţiei, deoarece principiile mele de viaţă şi convingerile corespund cu scopurile de bază ale Asociaţiei.

PARTEA I
Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

590 D E C R E T pentru promulgarea Legii cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)

în temeiul art. 93 alin (1) din Constituţia Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova decretează:

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA Vladimir Voronin
Nr. 1293 – IV. Chişinău, 29 august 2007
Articolul unic. – Se promulghează Legea nr. 156 – XVI din 6 iulie 2007 cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)

591 L E G E cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul 1
Dispoziţii Generale
Articolul 1. Obiectivele prezentei legi.
Prezenta lege stabileşte modul de îndeplinire a serviciului civil (de alternativă), denumit în continuare serviciul civil, în scopul asigurării unui cadru normativ pentru manifestarea datoriei civice faţă de societate.
Articolul 2. Serviciul civil.
Serviciul civil este un serviciu de stat, social util şi benevol, reprezentînd o alternativă pentru cetăţenii Republicii Moldova care din convingeri religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare şi din alte motive similare, nu pot îndeplini serviciul militar în termen.
Articolul 3. Dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil.
Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil în cazul în care îndeplinirea serviciului militar în termen contravine convingerilor sale religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare şi în alte cazuri similare.
Articolul 4. Persoanele care pot fi încorporate în serviciul civil:
(1). în serviciul civil sînt încorporaţi cetăţeni ai Republicii Moldova în vîrstă de la 18 pînă la 27 de ani, care au dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil, au depus personal o cerere la reprezentantul serviciului civil, în legătură cu acest fapt fiind luată decizia de rigoare.
(2). Este scutit de serviciul civil cetăţeanul care:
a). a îndeplinit serviciul militar în termen;
b) şi-a pirdut tatăl (mama), frate (sora) care au decedat în timpul îndeplinirii serviciului militar în termen sau al serviciului civil. Recrutul poate să nu se folosească de acest drept;
c) este slujitor al cultelor, călugăr, sau elev (student) în instituţie de învăţămînt teologic;
d) a fost declarat, conform stării de sănătate, inapt, cu grad de invaliditate confirmat prin decizie a consiliului teritorial de expertiză medicală a vitalităţii.
Articolul 5. Durata serviciului civil.
(1). Durata serviciului civil este de 12 luni. Pentru persoanele cu studii superioare, durata acestui serviciu este de 6 luni.
(2). Serviciul civil începe la data încheierii contractului individual de muncă pe o durată determinată.
(3). Zi a încheierii serviciului civil este ziua în care încetează contractul individual de muncă cu cetăţeanul care îndeplineşte serviciul civil, denumit în continuare executant al serviciului civil, prin concedierea acestuia din serviciul civil. Contractul de muncă cu executantul serviciului civil va fi desfăcut de angajator în ziua expirării termenului de îndeplinire a serviciului civil.
(4). În durata serviciului civil nu întră :
a) absenţele şi întîrzierile nemotivate (lipsa de la serviciu fără motive întemeiate mai mult de 4 ore consecutive în decurs de o zi),
b) durata ispăşirii pedepsei penale sau administrative sub formă de arest,
c) durata concediilor suplimentare acordate de angajator cetăţenilor care îmbină serviciul civil cu studiile la o instituţie de învăţămînt.
(5). Perioada serviciului civil se include în vechimea în muncă generală şi specială.
Articolul 6. Locul îndeplinirii serviciului civil.
Serviciul civil se îndeplineşte în instituţii publice sau societăţi comerciale care desfăşoară activităţi pe teritoriul naţional, în domenii de asistenţă socială şi medicală, construcţii industriale, edilitare, de drumuri şi căi ferate, de protecţie a mediului înconjurător, în asociaţii agricole, în întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole, în gospodăria comunală, în formaţiunile speciale ale serviciului civil (de căutare – salvare, de pompieri, de construcţie etc.), denumite în continuare angajator. Capitolul II
ORGANELE CENTRALE ALE SERVICIULUI CIVIL
Articolul 7. Organele serviciului civil.
(1). Autoritatea centrală a serviciului civil este Centrul Serviciului Civil, denumit în continuare Centru, care se subordonează Guvernului.
(2). Executarea serviciului civil în unităţile administrativ teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special revine reprezentanţilor serviciului civil, numiţi de Centru după coordonarea candidaţilor cu conducătorii acestor autorităţi.
(3). Structura şi efectivul – limită al Centrului şi reprezentanţilor serviciului civil se aprobă de Guvern.
(4). Organizarea, activitatea Centrului, precum şi a reprezentanţilor serviciului civil, sînt reglementate de Regulamentul privind modul de organizare şi funcţionare a Centrului, aprobat de Guvern.
Articolul 8. Competenţa Centrului.
Centrul:
a). Elaborează programul republican de organizare şi îndeplinire a serviciului civil;
b). Exercită pe întreg teritoriul Republicii Moldova conducerea reprezentanţilor serviciului civil, orientează, coordonează şi controlează activitatea lor;
c). Creează centre de instrucţie pentru pregătirea profesională specială a executanţilor serviciului civil;
d). Coordonează cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă locurile disponibile pentru eventuala repartizare a executanţilor serviciului civil;
e). Încheie contracte cu angajatorii privind îndeplinirea de către executanţi a serviciului civil şi pregătirea lor profesională specială;
f). Examinează, în termen de o lună, plîngerile cetăţenilor privitor la acţiunile reprezentanţilor serviciului civil şi cererile cetăţenilor privitor la încheierea înaite de termen a serviciului;
g). Întreprinde măsuri pentru ocrotirea drepturilor şi intereselor executanţilor serviciului civil;
h). Adoptă hotărîri privind transferarea executanţilor pentru continuarea serviciului civil în alt raion (municipiu);
i). Adoptă hotărîri privind încheierea înainte de termen a serviciului civil.
Articolul 9. Competenţa reprezentantului serviciului civil.
Reprezentantul serviciului civil:
a). aduce la cunoştinţă recruţilor informaţia despre existenţa serviciului civil şi despre posibilitatea încorporării în el, despre drepturile şi obligaţiile ce le revin.
b). Primeşte cereri motivate din partea cetăţenilor privind scutirea de serviciul militar în termen şi încorporarea în serviciul civil, verifică veridicitatea motivelor invocate şi înştiinţează despre aceasta comisiile teritoriale de recrutare şi încorporare în serviciul militar şi cel civil, denumite în continuare comisiile de recrutare – încorporare;
c). Prezintă actele cetăţenilor încorporaţi în serviciul civil comisiei teritoriale pentru serviciul civil.
d). Îndreaptă cetăţenii spre locul de îndeplinire a serviciului civil şi spre centrele de instrucţie pentru pregătire profesională specială,
e). Ţine evidenţa cetăţenilor care îndeplinesc serviciul civil şi a celor trecuţi în rezerva serviciului civil, face dări de seamă statistice în modul stabilit de organele statistice de stat.
f). Organizează controlul asupra îndeplinirii serviciului civil.
g). Efectuează, în comun cu serviciul de plasare în cîmpul muncii, atestarea locurilor de muncă pentru asigurarea îndeplinirii serviciului civil în corespundere cu cerinţele prezentei legi.
h). Remite organelor de urmărire penală materialele privind cetăţenii care se eschivează de la încorporare şi de la îndeplinirea serviciului civil.
i). Ţine evidenţa activităţii şi deciziilor adoptate de comisiile de recrutare – încorporare şi de Comisia de Stat pentru încorporare.
Articolul 10. Mijloacele pentru asigurarea activităţii organelor serviciului civil.
Finanţarea activităţilor organelor serviciului civil se efectuează de la bugetul de stat.
Capitolul III
ORGANIZAREA SERVICIULUI CIVIL.
MODUL LUI DE ÎNDEPLINIRE.
Articolul 11. Cerere de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil.
(1). Cetăţeanul care doreşte să fie scutit de serviciul militar în termen şi să fie încorporat în serviciul civil depune personal o cerere motivată reprezentantului serviciului civil în termen de 2 luni pînă la desfăşurarea încorporării curente în serviciul militar în termen redus sau în serviciul civil.
(2). În cerere se indică motivele şi circumstanţele care au determinat cetăţeanul să solicite înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil.
(3). Reprezentantul serviciului civil eliberează cetăţeanului un document care atestă înregistrarea cererii.
Articolul 12. Examinarea cererii de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil.
(1). Comisia de recrutare – încorporare examinează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în şedinţă, prezenţa cetăţeanului, motivele indicate în cererea de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil şi, potrivit rezultatelor examinării, adoptă una din următoarele hotărîri:
a). încorporarea în serviciul militar în termen, în serviciul cu termen redus sau în serviciul civil şi repartizarea la locul de îndeplinire a serviciului;
b). Amînarea încorporării în serviciul militar în termen, în serviciul cu termen redus sau în serviciul civil;
c). Scutirea de serviciul militar în termen sau de serviciul civil;
d). Excluderea din evidenţa militară;
(2). Hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiei de recrutare – încorporare şi este un temei pentru ca cetăţeanul să fie luat la evidenţă;
Articolul 13. Soluţionarea litigiilor.
Acţiunile reprezentantului serviciului civil şi hotărîrile comisiei de recrutare – încorporare pot fi contestate în contencios administrativ în modul stabilit de ligislaţia în vigoare
Capitolul IV
ÎNDEPLINIREA SERVICIULUI CIVIL
Articolul 14. Îndreptarea la serviciul civil.
(1). În baza hotărîrii privind încorporarea în serviciul civil, reprezentantul serviciului civil în unităţile administrativ – teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special trimite cetăţeanul la locul de îndeplinire a serviciului civil.
(2).Pentru pregătire profesională specială, cetăţeanul îcorporat în serviciul civil poate fi trimis în centul de instrucţie.
(3). Angajatorul încheie contract individual de muncă cu executantul serviciului civil pe o durată determinată, în funcţie de pregătirea şi de calificarea acestuia din urmă. Contractul individual de muncă se încheie în cel mult 3 zile de la prezentarea executantului civil la angajator, potrivit legislaţiei în vigoare, în condiţii identice celor pentru angajaţii proprii. În acest caz, refuzul de încadrare în muncă nu se admite.
(4). Transferul cetăţeanului de la o instituţie de executare a serviciului civil la alta se efectuează potrivit Regulamentului privind modul de organizare şi executare a serviciului civil, aprobat de Guvern.
Articolul 15. Amînarea încorporării în serviciul civil
(1). Amînarea încorporării în serviciul civil se acordă din motive familiale, de sănătate, în legătură cu necesitatea continuării studiilor, desfăşurării activităţii de deputat în Parlament, în legătură cu urmărirea penală ori cu examinarea cauzei penale în instanţa de judecată pînă la încetarea urmăririi penale sau pînă la rămînerea difinitivă a hotărîrii judecătoreşti, în modul stabilit de legislaţie.
(2). Amînarea încorporării din motive familiale se acordă cetăţeanului care:
a). are la întreţinere părinţi (foşti tutori, curatori) inapţi pentru muncă dacă aceştea nu sunt întreţinuţi de stat şi nu există alte persoane care locuiesc împreună cu ei şi care, conform legii, sînt obligate să-i întreţină. În sensul prezentei legi, părinţii (foştii tutori, curatori) sînt consideraţi inapţi pentru muncă dacă sînt invalizi de gradul I sau II ori dacă au atins limita de vîrstă care le acordă dreptul la pensionare;
b). Are soţie invalid de gradul I sau II;
c). Are la întreţinere unul sau mai mulţi copii cu vîrsta de pînă la 8 ani;
d). Are la întreţinere fraţi, surori care nu au atins vîrsa de 18 ani sau care sînt mai în vîrstă, dar sînt invalizi de gradul I sau II, dacă nu sunt întreţinuţi de stat şi nici de alte persoane obligate prin lege să-i întreţină;
e) are un singur părinte cu doi sau mai mulţi copii pînă la 8 ani.
Capitolul V
DREPTURILE , OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDEREA EXECUTANŢILOR SERVICIULUI CIVIL ŞI ANGAJATORILOR
Articolul 16. Drepturile şi libertăţile executanţilor serviciului civil.
(1). Executantul serviciului civil beneficiază de drepturile şi libertăţile prevăzute de legislaţia în vigoare, luîndu-se în considerare particularităţile serviciului civil;
(2). Executantul serviciului civil are dreptul;
a). să prezinte reprezentantului serviciului civil cereri motivate de transferare la un alt loc de serviciu, de încheiere anticipată a serviciului sau de altă natură dacă nu există motive temeinice;
b). La studii, în afara orelor de serviciu, într-o instituţie de învăţămînt;
c). La concediu anual neplătit;
d). La remuneraţie, în proporţie de 75% din venitul net, pentru munca prestată;
e). La ocrotirea sănătăţii şi la asistenţă medicală. Asistenţa medicală urmează să fie acordată în instituţiile de la locul de executare a serviciului civil în conformitate cu legislaţia în vigoare;
f). La protecţie socială în conformitate cu legislaţia ăn vigoare.
Articolul 17. Garanţiile sociale şi înlesnirile pentru executanţii serviciului civil.
(1). Executantul serviciului civil este asigurat, după caz, cu îmbrăcăminte specială sau cu uniformă, cu alimente şi cu locuinţă.
(2). Executantului serviciului civil i se păstrează:
a). locuinţa sau rîndul la locuinţă;
b). Dreptul de reîncadrare la întreprinderea, instituţia sau organizaţia în care a lucrat pînă la încorporare.
(3). Contractul individual de muncă al persoanei încorporate în serviciul civil se suspendă pentru întreaga perioadă a serviciului conform art. 76 lit.e) din Codul muncii al Republicii Moldova.
(4). Cetăţenii care au devenit inapţi pentru muncă şi familia celor care şi-au pierdut viaţa în timpul îndeplinirii serviciului civil, persoanele întreţinute de aceştia sînt asiguraţi cu îndemnizaţii sau cu pensii de stat, precum şi cu compensaţii unice, stabilite de legislaţie.
Articolul 18. Obligaţii şi restricţii privind executantul serviciului civil.
(1). Cetăţeanul încorporat în serviciul civil este obligat:
a). să se prezinte la angajatorul la care a fost repartizat la data şi la ora stabilită în îndreptarea la serviciul civil;
b). Să încheie contract individual de muncă pe o durată determinată în condiţiile art, 17.
c). Să respecte cu stricteţe cerinţele stabilite de legislaţia în vigoare, de statutele şi regulamentele de ordine interioară în vigoare la locul de executare sau la locul de instrucţie.
(2). Executantul serviciului civil nu are dreptul:
a). să se deplaseze în străinătate.
b). Să refuze încheierea contractului de muncă cu o durată determinată, executarea obligaţiilor de muncă prevăzute în contract.
c). Să ocupe funcţii de conducere.
d). Să desdăşoare nemijlocit activitate de întreprinzător ori să înlesnească, în schimbul unei recompense, unor servicii sau înlesniri, o astfel de activitate desfăşurată de persoane fizice şi juridice.
e). Să cumuleze serviciul civil cu o muncă în altă instituţie.
f). Să participe la greve.
g). Să părăsească, fără permisiunea reprezentantului serviciului civil, localitatea unde se află angajatorul la care îndeplineşte serviciul.
h). Să desfacă contractul individual de muncă din proprie iniţiativă.
Articolul 19. Obligaţiile angajatorului.
Angajatorul este obligat:
a). să aducă la cunoştinţă cetăţeanului statutul şi regulamentul său de ordine interioară, condiţiile de muncă sau de instruire, să-i explice drepturile şi îndatoririle lui.
b). Să organizeze instruirea cetăţeanului în materie de securitate a muncii.
c). Să înştiinţeze, în termen de o zi, reprezentantul serviciului civil în unităţile administrativ – teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special despre încheierea contractului de muncă cu executantul serviciului civil şi să-i remită o copie de pe contract.
d). Să înştiinţeze, în termen de o zi, reprezentantul serviciului civil în unităţile administrativ – teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special despre îcălcarea legislaţiei muncii comisă de executantul serviciului civil, precum şi despre sancţiunile disciplinare ce i sa-u aplicat.
e). Să comunice, cu 2 luni în prealabil, reprezentantului serviciului civil în unităţile administrativ -teritoriale autonome cu statut special despre lichidarea angajatorului, reducerea statului de personal şi despre dizolvarea unei formaţiuni a acestuia.
f). Să vireze lunar la bugetul de stat 25% din salariul net al executantului serviciului civil pentru funcţia în care este încadrat.
g). Să inştiinţeze reprezentantul serviciului civil în unităţile administrativ – teritoriale de nivelulal doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special în cazul desfacerii contractului individual de muncă cu executantul serviciului civil.
Articolul 20. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind serviciul civil.
Membrii Comisiei de Stat pentru Încorporare, reprezentanţii serviciului civil în unităţile administrativ- teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special, alte persoane care au încălcat legislaţia privind serviciul civil poartă răspunderea în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 21. Răspunderea pentru eschivarea de la îndeplinirea serviciului civil.
Cetăţenii care se eschivează de la îndeplinirea serviciului civil poartă răspunderea penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 22. Răspunderea executantului serviciului civil.
Executantul care a săvîrşit abateri disciplinare, contravenţii administrative şi de altă natură în timpul îndeplinirii serviciului civil poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul VI
ÎNCHEIEREA SERVICIULUI CIVIL.
Articolul 23. Temeiul şi modul de încheiere a serviciului civil.
(1). Temeiuri pentru încheierea serviciului civil servesc:
a). expirarea termenului acestuia.
b). Raportul consiliului teritorial de expertiză medicală a vitalităţii privind inaptitudinea cetăţeanului de a îndeplini în continuare serviciul civil.
c). Naşterea în familia cetăţeanului a celui de-al doilea copil,
d). Decesul ambilor părinţi.
e). Schimbarea situaţiei familiale a cetăţeanului, în urma căreia el a devenit unicul ei întreţinător.
f). Încorporarea cetăţeanului în serviciul militar în termen.
g). Condamnarea, prin hotărîre judecătorească definitivă, la privaţiune de libertate.
(2). Reprezentantul serviciului civil în unităţile administrativ – teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special adoptă hotărîrea privind încheierea serviciului civil la încetarea serviciului civil, la încetarea contractului individual de muncă, precum şi în baza hotărîrii Centrului Serviciului Civil privind încheierea serviciului înainte de termen.
(3). Data încheierii serviciului civil poate fi amînată cu cel mult 2 luni în legătură cu circumstanţe excepţionale, în modul stabilit de Guvern.
(4). La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul este obligat să elibereze executantului serviciului civil, în ziua concedierii, carnetul de muncă.
Articolul 24. Evidenţa cetăţenilor, care au îndeplinit serviciul civil.
(1). Cetăţenii , care au îndeplinit serviciul civil, stabilit de prezenta lege, fac parte din rezerva acestui serviciu. Evidenţa lor este ţinută de reprezentantul serviciului civil din teritoriu.
Documentul care confirmă aflarea cetăţeanului în serviciul civil şi în rezerva lui este livretul serviciului civil.
(2). Guvernul are dreptul de a – i mobiliza pe cetăţenii aflaţi în rezerva serviciului civil în cantonamente de instrucţie sau în cantonamente speciale, dar cel mult de 3 ori, pe un termen total de cel mult 6 luni pentru întreaga perioadă de aflare în rezerva serviciului civil. Cetăţenii în cauză pot fi mobilizaţi şi la lucrări de lichidare a urmărilor situaţiilor excepţionale.
(3). Limita de vîrstă pentru aflare în rezerva serviciului civil este de 50 de ani.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 25
(1). Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
a). va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
b). Va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.
c). Va întreprinde alte măsuri de punere în aplicare a prezentei legi.
(2). La data întrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 633 – XII din 9 iulie 1991 cu privire la serviciul de alternativă.
DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI
Preambul.
Considerînd că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiilor umane şi ale drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, al justiţiei şi păcii în lume, considerînd că ignorarea drepturilor omului şi dispreţuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane vor benefiicia de libertatea cuvîntului şi a convingerilor eliberate de teroare şi mizerie, acestea au fost proclamate drept cele mai înalte aspiraţii ale omului. Considerînd că este esenţial ca drepturile omului să fie protejate de un sistem de drept pentru ca omul să nu fie constrîns, ca mijloc suprem, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi; Considerînd că este esenţial să fie încurajată dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni; Considerînd că popoarele Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a bărbaţilor şi femeilor, că s-au hotărît să favorizeze progresul social şi să instaureze condiţii mai bune de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari; Considerînd că statele membre s-au angajat să promoveze, în cooperare cu ONU, respectul universal şi efectiv al drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale; Considerînd că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este ca de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament Adunarea generală proclamă prezenta Declaraţie Universală a drepturilor omului ca ideal comun către care trebuie să tindă popoarele şi toate naţiunile pentru ca toate organele societăţii, avînd în vedere permanent această Declaraţie, să se straduiască prin învăţătură şi educaţie, să dezolve respectul pentru aceste drepturi şi libertăţi şi să asigure, prin măsuri progresive de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă atît în cadrul statelor membre însăşi cît şi în teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.
Articolul 1. Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sînt înzestrate cu raţiune şi cunoştinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii.
Articolul 2. Fiecare se poate bucura de toate drepturile şi de toate libertăţile proclamate în prezenta declaraţie,
fără nici o deosebire, în special de rasă, de culoare, de sex, de limbă, de religie, de opinie politică sau de orice altă opinie, de origine naţională sau socială, de avere, de naştere sau decurgînd din orice altă situaţie. Pe lîngă acestea nu se fac nici o deosebire bazată pe statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care aparţine o persoană, fie aceasta ţară sau teritoriu independent, sub tutelă, neautonome sau supuse unei limitări oarecare a suveranităţii.
Articolul 3. Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea sa.
Articolul 4. Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în robie, sclavia şi traficul cu sclavi sînt interzise sub toate formele lor.
Articolul 5. Nimeni nu va fi supus la tortură, nici pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.
Articolul 6. Fiecare are dreptul să i se recunoască personalitatea sa juridică, oriunde s-ar afla.
Articolul 7. Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au dreptul fără deosebire la o protecţie egală a legii, au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare.
Articolul 8. Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanţelor juridice competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sînt recunoscute prin Constituţie sau prin lege.
Articolul 9. Nimeni nu poate fi arestat, deţinut ori exilat în mod arbitrar.
Articolul 10. Orice persoană are dreptul, în deplină egalitate, să fie ascultată în mod echitabil şi public de către un tribunal independent şi imparţial, care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale , fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.
Articolul 11. Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată, pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită, în mod legal, în cursul unui proces public în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni care, în momentul în care au fost comise, nu constituiau un act delictuos potrivit dreptului sau internaţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît aceea care era aplicabilă în mometul cînd a fost comis actul delictuos.
Articolul 12.Nimeni nu va fi obiectul unor implicaţii arbitrare în viaţa sa particulară, în familia sa, domiciliul său, în corespondenţă, nici unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale. Orice persoană are dreptul la ocrotirea de către lege împotriva unor astfel de implicaţii sau atigeri.
Articolul 13. Orice persoană are dreptul să circule liber şi să-şi aleagă reşedinţa în interioriul unui stat. Orice persoană are dreptul să părăsească orice ţară, inclusiv ţara sa, şi de a reveni în ţara sa.
Articolul 14. În cazul persecuţiei, orice personă are dreptul să caute azil în alte ţări. Acest drept nu poate fi învocat în cazul unor urmăriri penale bazate pe comiterea unei crime de drept comun sau pe acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite.
Articolul 15. Orice individ are dreptul la o cetăţenie. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa nici de dreptul da a-şi schimba cetăţenia.
Articolul 16. Cu începere de la vîrsta maturităţii, bărbatul şi femeia ,fără nici o restricţie în privinţa rasei, cetăţeniei sau religiei, au dreptul să se căsătorească şi să întemeieze o familie. Ei au drepturi egale la încheierea căsătoriei, în decursul căsătoriei şi la desfacerea ei. Căsătoria nu poate fi încheiată decît cu consimţămîntul liber şi deplin al viitorilor soţi. Familia este un element natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
Articolul 17.Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură cît şi în asociere cu alţii. Numeni nu va fi lipsit de proprietatea sa.
Articolul 18. Orice persoană are dreptul la libertatea gîndirii, a conştiinţei şi a religiei, acest drept implică libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile sale individual sau în colectiv, atît în public cît şi privat.
Articolul 19. Orice individ are dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare, ceea ce implică dreptul de a nu fi persecutat pentru părerile sale şi modul de a căuta, de a primi şi de a răspîndi, fără consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin orice mijloc de exprimare.
Articolul 20. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică. Nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociaţie.
Articolul 21.Orice persoană are dreptul să participe la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct,fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi. Orice persoană are dreptul de acces, în condiţii de egalitate, la funcţiile publice ale ţării sale. Voinţa poporului este baza puterii de stat, această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.
Articolul 22. Orice persoană în calitate de membru al societăţii are dreptul la securitate socială , ea este îndreptăţită să obţină satisfacerea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea şi liberă dezvoltare a personalităţii sale, prin efort naţional şi cooperare internaţională, ţinîndu-se seama de organizarea şi de resursele ficărei ţări.
Articolul 23. Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a locului său de muncă, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea lui împotriva şomajului. Toţi oamenii au dreptul, fără nici o discriminare, la un salariu egal pentru muncă egală. Orice om care munceşte are dreptul la o remunerare echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure lui, precum şi familiei sale ,o existenţă în conformitate cu denumirea umană şi completată, dacă este cazul, cu alte mijloace de ocrotire socială. Orice persoană are dreptul să întemeieze cu alte persoane sindicate.
Articolul 24. Orice persoană are dreptul la odihnă şi la timp liber şi, îndeosebi,la o limitare rezonabilă a timpului de muncă, precum şi la concedii periodice plătite.
Articolul 25. Orice persoană are dreptul la un nivel de viaţă corespunztor asigurării sănătăţii şi bunăstării proprii şi a familiei sale, cumprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrigirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare, are dreptul la asigurare în caz de şomaj, de boală ,de invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de existenţă ca urmare a unor împrejurări independente de voinţa sa.
Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi o ocrotire specială. Toţi copiii, indiferent dacă s-au născut în cadrul sau în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială.
Articolul 26. Orice persoană are dreptul la educaţie. Educaţia trebuie să fie gratuită, cel puţin ce priveşte învăţămîntul elementar şi de bază . Educaţia trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale.
Articolul 27. Orice persoană are dreptul să ia parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, să se bucure de arte şi să participe la dezvoltarea progresul ştiinţific , bucurîndu-se de binefacerile progresul ştiinţific care rezultă din acesta.
Articolul 28. Fiecare persoană are drptul să bineficieze, pe plan social şi internaţional, de existenţa unei ordini care să permită că drepturile anunţate în prezenta Declaraţie să-şi poată găsi o realizare deplină.
Articolul 29. Individul are îndatoriri faţă de colictivitate, numai în cadrul acesteia fiind posibilă dezboltarea liberă şi deplină a personalităţii sale.Acestea drepturi şi libertăţi nu vor putea, în nici un caz să fie exercitate contrar scopurilor şi principiilor ONU.
Articolul 30. Nici o prevedere a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca o implicaţie pentru un stat, un grup sau o persoană, dreptul de a se deda la vre-o activitate sau de a săvîrşi vre-un act care să conducă la disfiinţarea drepturilor şi libertăţilor anunţate în prezenta Declaraţie.