Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii 

DECIZIE din 22 noiembrie 2018 cauza nr. 88/18

Membrii Consiliului participanți la ședința de deliberare:
Ian FELDMAN – preşedinte
Andrei BRIGHIDIN – membru
Svetlana DOLTU – membră
Evghenii Alexandrovici GOLOSCEAPOV — membru
Victorina LUCA – membră

au examinat susţinerile scrise și verbale ale:
petiționarului: XXXX
reclamata: YYYY
au deliberat, în ședință închisă, cu privire la următoarele

1. Obiectul plângerii

Discriminare pe criteriu de convingeri pacifiste manifestată prin refuzul de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil.

1. Admisibilitatea obiectului plângerii

Plângerea corespunde cerințelor art. 13 din Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității şi nu ridică excepţiile de inadmisibilitate prevăzute de pct. 42 din Legea nr.298/2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

III. Susţinerile părţilor

Alegaţiile petiţionarului

3.1 Petiționarul a menționat că, având calitatea de recrut, personal a depus, cu două luni înainte de chemarea la încorporare în serviciul militar, o cerere la reprezentantul serviciului civil din r-nul X prin care a solicitat înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil (de alternativă), motivându-și solicitarea prin convingerile sale pacifiste și antimilitariste.

3.2 Petiționarul a declarat că, în data de X, la ședința Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X, potrivit procesului-verbal nr. 2, i-a fost refuzată nemotivat și nefondat, atât lui, cât și altor persoane (cu convingeri pacifiste și antimilitariste) solicitarea de a fi înlocuit serviciul militar în termen cu serviciul civil. Concomitent, la ședința Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X au fost examinate dosarele altor recruți care, în baza convingerilor morale au fost repartizați să îndeplinească serviciul civil.

3.3 Petiționarul a menționat că, convingerile sale pacifiste sunt dovedite inclusiv prin certificatul de membru al Asociației Internaționale Pacifiste de Drept “Pacifism fără frontiere” eliberat în data de X. De asemenea a mai adăugat că din copilărie are viziuni pacifiste. Nu este un adept al utilizării armelor. În viziunea petiționarului, înrolarea în serviciul militar ar însemna să fie instruit în a folosi arma, fapt care este în contradicție cu propriile sale convingeri pacifiste.

2
3.4 Petiționarul a menționat că a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de recrutare – încorporare în serviciul civil din r-nul X privind refuzul reclamatului de a accepta solicitarea sa.

3.5 Petiționarul a solicitat Consiliului să verifice acțiunile Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X prin prisma standardelor privind nediscriminarea. Petiționarul a anexat la plângerea sa procesul-verbal nr. X din X prin care i s-a refuzat încorporarea în serviciul civil.

Alegațiile dlui Anatolii Guțu — Președinte al Asociației „Pacifism fără frontiere”, director al ziarului „Pacificus”

3.6 În calitate de martor, dl Anatolii Guțu a menționat că, susține în totalitate cererea înaintată de către petiționar.

3.7 De asemenea, dânsul a considerat că petiționarul a fost discriminat. În viziunea sa, petiționarul s-a simțit intimidat la ședința Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X. A mai adăugat că trebuie să existe o armată profesionistă.

Poziția reclamatei

3.8 Reclamata a susținut că, petiționarul, la data de X, a depus o cerere cu privire la eliberarea de serviciul militar în termen și încorporarea în serviciul civil. La data de X a fost convocată ședința Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X la care au fost examinate în conformitate cu legislația în vigoare motivele indicate în cererile de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil sau de scutire de serviciul civil, inclusiv solicitarea domnului XXXX, aceasta din urmă fiind respinsă de Comisia de recrutare-încorporare din r-nul X. Acest fapt a servit temei pentru petiționar să depună în adresa Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X o cerere prealabilă. În scopul examinării aceste cereri prealabile a fost convocată o nouă ședință a Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X. Potrivit Deciziei Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X din X, proces-verbal nr.3, cererea petiționarului a fost transmisă, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 793/2000, Comisiei de Stat pentru Încorporare. Drept răspuns, Comisia de Stat pentru Încorporare a informat că, petiționarul trebuie să se prezinte la organul administrativ-militar în vederea trecerii examenului medical, cu adoptarea ulterioară a unei decizii pe caz de către Comisia de recrutare-încorporare din raionul X.

3.9 În susținerea poziției sale, reclamata a mai adăugat că, referitor la motivele care au stat la baza luării deciziei de a refuza încorporarea în serviciul civil a dlui XXXX, petiționarul a declarat în fața Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X despre achitarea sumei de 4 000 lei pentru a deveni pacifist și membru al Asociației Pacifiste “Pacifism fără frontiere”. Mai mult de atât, petiționarul nu a prezentat careva probe și nu a putut justifica/argumenta viziunile sale pacifiste, ceea ce, în opinia Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul civil din r-nul X, nu ar fi decât un mijloc de a se eschiva de la îndeplinirea serviciului militar în termen.

1. Dreptul național şi internaţional relevant

4.1 Constituția Republicii Moldova prin art. 16 alin. (2) prevede că toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială; art. 57 alin. (1) prevede că, apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfântă a fiecărui cetăţean; art. 57 alin. (2) stipulează că, serviciul militar este satisfăcut în cadrul forţelor

3
militare, destinate apărării naţionale, pazei frontierei şi menţinerii ordinii publice, în condiţiile legii.

4.2 Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității la art. 1 alin. (1) stabilește că scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar; art. 2 oferă definiția discriminării ca fiind orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse; totodată este expusă definiția acomodării rezonabile ca fiind orice modificare sau adaptare necesară şi adecvată, într-un caz particular, care nu impune o sarcină disproporţionată sau nejustificată atunci când este nevoie pentru a asigura unei persoane, în cazurile stabilite de lege, exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în condiţii de egalitate cu ceilalţi; art. 3 stabilește că subiecţi în domeniul discriminării sunt persoanele fizice şi juridice din domeniul public şi privat.

4.3 Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei în art. 2 alin. (1) prevede că, obligaţiunea militară este o datorie constituţională a cetăţenilor Republicii Moldova; art. 2 alin. (3) prevede că, cetăţenii care, din motive de conştiinţă, se eliberează de la îndeplinirea obligaţiunii militare (a serviciului militar sub arme) execută serviciul civil, ce înlocuieşte serviciul militar, în modul stabilit de lege. Serviciul civil poate fi executat şi de alţi cetăţeni, în conformitate cu legislaţia; la art. 3 alin. (2) se stipulează că, bărbații sunt luaţi în evidenţa militară la atingerea vârstei de 16 ani şi excluşi din evidenţa militară la atingerea vârstei-limită de aflare în rezervă sau în alte cazuri prevăzute de prezenta lege; art. 4 alin. (1) serviciul militar este o formă specială a serviciului public ce rezidă în îndeplinirea de către cetăţeni a datoriei constituţionale privind pregătirea pentru apărare şi apărarea Patriei exclusiv în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova; art. 4 alin. (2) stabilește că, serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni ai Republicii Moldova, şi se îndeplineşte în următoarele forme:

1. a) serviciul militar prin contract;
2. b) serviciul militar în termen;
3. c) serviciul militar cu termen redus;
4. d) serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.

Potrivit art. 5 prin alte forme de pregătire a cetăţenilor pentru apărarea Patriei se înţelege pregătirea premilitară a tineretului, instruirea la catedre militare, pregătirea cetăţenilor în cadrul formaţiunilor de protecţie civilă şi al formaţiunilor sanitare voluntare ale Crucii Roşii , pregătirea în cadrul centrelor de instruire a rezervei Forţelor Armate; art. 6 alin. (1) stipulează că, pentru organizarea recrutării cetăţenilor şi încorporării lor în serviciul militar şi în cel civil, în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special se instituie comisii teritoriale de recrutare şi încorporare în serviciul militar şi în cel civil (denumite în continuare comisii de recrutare-încorporare). În caz de necesitate, pot fi create comisii de recrutare-încorporare de sector. art. 17 alin. (1), prin îndeplinirea de către militar a obligaţiilor serviciului militar se are în vedere:

1. a) participarea la acţiuni militare;
2. b) exercitarea funcţiilor de serviciu;
3. c) executarea serviciului de alarmă;
4. d) participarea la exerciţii şi antrenamente militare;
5. e) aflarea pe teritoriul unităţii militare pe durata stabilită de orarul zilnic sau în orice timp, dacă aceasta este în interes de serviciu;

4

1. f) aflarea în misiune, participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sau aflarea la tratament;
2. g) deplasarea la şi de la locul de serviciu, de tratament sau locul misiunii;
3. h) participarea la concentrări militare;
4. i) apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei;
5. j) acordarea de ajutor organelor de drept pentru asigurarea legalităţii şi ordinii de drept;
6. k) participarea la acţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, ale avariilor tehnogene şi ale catastrofelor;
7. l) alte acţiuni ale militarului, calificate de instanţa de judecată ca fiind săvîrşite în interesul persoanei, societăţii şi statului;
8. m) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de ostatic sau de persoană internată;
9. n) dispariţia militarului până la declararea dispariţiei sau morţii sale, în modul stabilit de lege.

4.4 Legea nr. 156/2007 cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă) la art. 2 prevede că, serviciul civil este un serviciu de stat, social util şi benevol, reprezentând o alternativă pentru cetăţenii Republicii Moldova care, din convingeri religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare şi din alte motive similare, nu pot îndeplini serviciul militar în termen; art. 3 stabilește că, cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil în cazul în care îndeplinirea serviciului militar în termen contravine convingerilor sale religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare şi în alte cazuri similare; art. 4 alin. (1) stipulează că, în serviciul civil sunt încorporaţi cetăţeni ai Republicii Moldova în vârstă de la 18 până la 27 de ani, care au dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil, au depus personal o cerere la reprezentantul serviciului civil, în legătură cu acest fapt fiind luată decizia de rigoare; art. 11 alin. (1) prevede că, cetăţeanul care doreşte să fie scutit de serviciul militar în termen şi să fie încorporat în serviciul civil depune personal o cerere motivată reprezentantului serviciului civil în termen de 2 luni până la desfăşurarea încorporării curente în serviciul militar în termen, în serviciul cu termen redus sau în serviciul civil. Art. 13 stabilește că, acţiunile reprezentantului serviciului civil şi hotărârile comisiei de recrutare-încorporare pot fi contestate în contencios administrativ în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Art. 19 lit. f) să vireze lunar la bugetul de stat 25% din salariul net al executantului serviciului civil pentru funcţia în care este încadrat.

4.5 Hotărârea Guvernului nr. 864/2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la încorporarea cetățenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, pct. 2 menționează că recrutul este сetăţeanul Republicii Moldova luat în evidenţa militară până la încorporarea lui în serviciul militar ori în cel civil sau până la trecerea lui în rezervă.

4.6 Declarația Universală a Drepturilor Omului la art. 2 alin. (1) prevede că fiecare se poate prevala de toate drepturile şi de toate libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie, fără nici o deosebire, în special de rasă, de culoare, de sex, limbă, de religie, de opinie politică sau de orice altă opinie, de origine naţională sau socială, de avere, de naştere sau decurgând din orice altă situaţie; la art. 18 se stabilește că, orice persoană are dreptul la libertatea gândirii, a conştiinţei şi a religiei; acest drept implică libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile sale, individual sau în colectiv, atât în public cât şi privat, prin învăţământ, practici, cult şi îndeplinirea de rituri.

4.7 Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în art. 9 alin. (1) stipulează că, orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor; art. 14 prevede că exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii

5

politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

4.8 Pactul internațional cu privire la drepturile civile şi politice în art. 18 alin. (1) stabilește că, orice persoană are drept la libertatea gândirii, conştiinţei şi religiei; acest drept implică libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atât în public cât şi în particular prin cult şi îndeplinirea riturilor, prin practici şi prin învăţământ; art. 26 garantează că, toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare. 4.9 Decizia CEDO în cauza nr. 23459/03 din 07.07.2011 Bayatayan vs Armenia 119. Dacă libertatea de religie vine mai întâi din interior, ea implică şi libertatea de a-şi manifesta religia individual şi în privat, sau în mod colectiv, în public şi în cercul celor cu care împărtăşeşte aceeaşi credinţă. Art. 9 enumeră diverse forme pe care le poate lua manifestarea unei religii sau convingeri, şi anume cultul, învăţământul, practicile şi îndeplinirea ritualurilor; 123. Curtea a indicat deja anterior cvasitotalitatea statelor membre ale Consiliului Europei care au cunoscut sau cunoşteau un serviciu militar obligatoriu şi au introdus forme de serviciu alternativ pentru a oferi o soluţie în caz de conflict între conştiinţa individuală şi obligaţiile militare. Prin urmare, un stat care nu a luat încă măsura în acest sens nu prevede decât o marjă de apreciere limitată şi trebuie să prezinte motive convingătoare şi imperioase pentru justificarea ingerinţei, oricare ar fi ea. În special, trebuie dovedit că ingerinţa răspunde unei „necesități sociale imperioase”.

1. În concluzie, Consiliul reține următoarele

5.1 Examinând materialele dosarului, Consiliul reține spre examinare discriminare pe criteriu de convingeri pacifiste manifestată prin refuzul de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil.

5.2 Consiliul reamintește că atât legislația națională (art. 15 alin.1 şi art. 19 din Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității), cât și practica Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza Chassagnou și alții v. Franța par. 91, Timishev v. Rusia par.571) stabilesc o regulă specială referitor la sarcina probei în litigiile privind discriminarea, și anume, sarcina probei trece la reclamat atunci când petiționara/petiționarul prezintă dovezi din care se poate prezuma că a existat un tratament discriminatoriu.

5.3 Consiliul reține că petiționarul a depus anticipat cerere de solicitare a înlocuirii serviciului militar în termen cu serviciul civil (de alternativă), aceasta fiind motivată de convingerile pacifiste și antimilitariste, pe care le împărtășește. De asemenea, acesta s-a prezentat, conform ordinului de chemare la Comisia de recrutare-încorporare în Serviciul Civil, r-nul X, la ședința de examinare a cererii de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil și a susținut-o, dar reclamata a refuzat încorporarea în serviciul civil.

5.4 Examinând circumstanțele invocate de petiționar, Consiliul stabilește că petiționarul a solicitat acomodarea convingerilor pacifiste prin înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil. Consiliul subliniază că noțiunea acomodării rezonabile este prevăzută în Legea cu privire la asigurarea egalității nr.121/2012 și presupune orice modificare sau adaptare necesară şi adecvată, într-un caz particular, care nu impune o sarcină disproporţionată sau nejustificată atunci cînd este nevoie pentru a asigura unei persoane, în cazurile stabilite de lege, exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în condiţii de egalitate cu ceilalţi.

1 https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-71627%22]}

6
Astfel, adaptarea solicitată, pe de o parte, trebuie să corespundă necesităților și situației persoanei care o solicită, pe de altă parte, să nu impună o povară disproporționată asupra persoanei responsabile de operarea acestor modificări.

5.5 Examinând materialele dosarului, Consiliul stabilește că modificarea solicitată este necesară și adecvată. Consiliul subliniază că art. 9 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentare prevede că orice persoană este liberă să-și manifeste religia sau convingerele în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor. Consiliul constată că prin adoptarea Legii cu privire la organizarea serviciului civil de alternativă nr. 156/2007, Statul a creat posibilitatea manifestării datoriei civice faţă de societate a persoanelor care au convingeri religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare și alte convingeri și nu pot îndeplini serviciul militar în termen, recunoscând, astfel, necesitatea acestei alternative.

5.6 Consiliul a luat act de poziția reclamatei care menționează că petiționarul nu a prezentat careva probe și nu a putut argumenta viziunile sale pacifiste, considerând că acestea din urmă constituie un mijloc de eschivare de la îndeplinirea serviciului militar în termen. Consiliul nu poate reține aceste justificări. Consiliul ține să sublinieze prevederile art. 11 alin.(1) din Legea cu privire la organizarea serviciului civil de alternativă nr. 156/2007 care prevăd că cetățeanul care dorește să fie scutit de serviciul militar în termen şi să fie încorporat în serviciul civil depune personal o cerere motivată reprezentantului serviciului civil. Astfel, Consiliul observă că cerința legală de manifestare a convingerilor se rezumă la depunerea unei cereri motivate. Mai mult decât atât, în susținerea convingerilor pacifiste petiționarul a prezentat Comisiei certificatul de membru al Asociației Internaționale Pacifiste de Drept „Pacifism fără Frontiere”.

5.7 Consiliul nu poate reţine afirmația reclamatei precum că dobândirea calității de membru al organizației pacifiste este o cale de eschivare de la îndeplinirea serviciului militar, or dreptul de asociere este garantat de legislație oricărei persoane atâta timp, cât cerințele legale sunt îndeplinite. Drepturile și obligațiile membrilor organizațiilor necomerciale, inclusiv a organizației la care a aderat petiționarul sunt stabilite în actele lor de constituire. Toate plățile și alte sume de bani transmise de către petiționar asociației pacifiste, oricare ar fi motivul, nu fac obiectul cercetării prezentei cauze. În plus, în cazul în care există o bănuială rezonabilă a încălcării legislației de către petiționar, reclamatul este în drept să aducă acest fapt la cunoștința organelor competente.

5.8 Consiliul consideră că satisfacerea cererii de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil în baza convingerilor pacifiste nu este una disproporționată atât timp, cât au fost satisfăcute cererile celorlalți solicitanți care împărtășesc alte tipuri de convingeri (religioase și morale) și nu se constată o „necesitate socială imperioasă”2 de apărare a Patriei. Astfel, conducându-se de prevederile art. 2 și art. 15 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25.05.2012, coroborat cu pct. 61 din Legea cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității nr. 298 din 21.12.2012,

CONSILIUL DECIDE

1. Faptele constatate reprezintă discriminare manifestată prin refuz în acomodare rezonabilă a convingerilor pacifiste.
2. Reclamata va întreprinde măsurile necesare pentru a nu admite pe viitor aplicarea față de recruți a unui tratament similar celui la care a fost supus petiționarul.
3. Decizia se comunică părților și va fi făcută publică pe adresa www.egalitate.md.

2 Decizia CEDO în cauza nr. 23459/03 din 07.07.2011 Bayatayan vs Armenia, para. 123.

7

4. Decizia este cu drept de atac în instanța de contencios administrativ, conform prevederilor pct. 65 ale Legii nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000.

Membrii Consiliului care au votat decizia:

____________________________________________

Ian FELDMAN – preşedinte

____________________________________________

Svetlana DOLTU – membră

____________________________________________

Andrei BRIGHIDIN – membru

____________________________________________

Victorina LUCA – membră

____________________________________________

Evghenii Alexandrovici GOLOSPCEAPOV – membru

P.S. Как следует из вышеприведенного текста официального документа, в отношении целого ряда пацифистов признаны факты дискриминации. Такое случилось впервые в истории нашего Движения! С таким заключением Совета по предупреждению и ликвидации дискриминации и обеспечению равенства можно без всяких опасений обращаться в любые административные органы и судебные инстанции. Дерзайте!